Introducere Teologie

• perioadele istorice in care Dumnezeu S-a revelat sau accentele doctrinare ale unor autori biblici

• intr-un mod sistematic

• ea acorda atentie circumstantelor istorice importante in care au fost date doctrinele biblice

Raspuns extins:

Ce se poate invãta din era vechi-testa- mentarã a revelatiei? Care au fost circumstantele din scrierea lui Matei sau Joan? Care au fost circumstantele destinatarilor Epistolei cátre Evrei?

Acestea sunt intrebãri importante care ajutá al identificarea unor accente doctrinare specifice unei anumite perioade sau unui anumit scriitor.

Dumnezeu nu a descoperit tot adevãrul despre Sine dintr-o dată, ci sa-revelat treptat, pas cu pas, unor oameni diferiti de-a lungul istoriei

progres al revelatiei, observánd revelatia de Sine pe care Dumnezeu a dat-o intr-o anumitá perioadá istoricã sau prin intermediul unui anumit scritor

Raspuns extins:

Prin urmare, revelatia lui Dumnezeu nu afost la fel de avansată fatã de Noe si Avraam ca fatã de Isaia. O carte mai timpurie a Noului Testament, cum ar fi lacov, reflectă o perspectivã mai primitivã asupra biserici decât cărtile scrise mai târziu, cum ar fi epistolele pastorale.

Exegeza

Pasajul trebuie studiat:

1. cu sensul normal al limbii

2. conform regulilor gramaticale ( examinarea substantivelor, verbelor,…)

3. in contextul lui istoric (circumstanțele politice, sociale, culturale)

Cu aspectel legate de:

1. autor

2. dată

3. destinatari

4. ocazia sau scopul scrierii

—> Punctul de vedere teologic al scriitorului este legat in mod clar de chestiunile introductive (Matei: audienta evreiesti, Evrei: audienta crestini evrei)

Raspuns extins:

De exemplu, datarea Epistolei către Evrei este semnificativã pentru faptul că are o legatura cu durata suferintei destinatarilor cărora el este scrisã. Persecutia s-a agravat după incendierea Romei, in anul 64 d.Cr. Mai importantă chiar este problema destinatarilor Epistolei către Evrei. Dacă es considerã cã aceasta a fost adresată unor necredinciosi, cartea va fi studiată intr-un anume fel; dacă es considerã că a fost adresatã unor crestini evrei, cartea va fiinteleasã diferit. Tot asa, audienta lui Matei, Marcu si Luca determină modul in care sunt evaluati acesti scriitori. De exemplu, punctul de vedere teologic al lui Matei trebuie inteles din perspectiva unei audiente evreiesti. Punctul de vedere teologic al scriitorului este legat in mod clar de chestiunile introductive.

Trebuie sã urmãreascã desfăsurarea acelei teme în diferitele perioade din VT (revelatia progresivă).

• Scrierea cărților NT a acoperit o perioadã de 50 de ani —> teologia biblicã a NT trebuie sã se preocupe de punctele de vedere ale diferitilor autori ai NT

• teologia biblicã NT este studiată urmãrind teologia paulină, teologia petrina, teologia ioanină , etc…—> Acest studiu evalueazã care au fost doctrinele accentuate de scriitorii NT si modul in care ei au dezvoltat acele doctrine.

Teologia biblică acorda atenție contextului istoric în care o doctrină a fost dată —> în studiul teologiei sitematice poate fi ignorat

Ea ajutã studentul sã determine pe ce anume s-a pus accentul in epoca avraamica sau ce anume a accentuat apostolul loan, oferind o perspectivã diferitã de cea obtinuta in mod normal prin studiul teologiei sistematice.

Teologia biblicã accentueaza factorul uman din scrierile Scripturii (fãrã sã excludă inspiratia)

din cuvintele grecesti:

theos = Dumnezeu & logos = cuvânt/discurs

—> “discurs despre Dumnezeu“

verbul grecesc: sustano = a fi impreuna/ a organiza

—> sistematizare teologiei

• studiu mai ingust —> care se concentreazã pe ana- liza unei:

  • anumite perioade (era profeticã, …)

    sau

  • anumit scritor (teologia ioanină, …)

• studiul teologiei din punctul de vedere al dezvol- tãrii sale istorice/ al evolutiei sale

• ex. dezvoltarea cristologiei din anii de inceput ai bisericii crestine, când con- ciliile bisericesti si-au formulat o opinie asupra multor doctrine (cum ar fi cele două naturi ale lui Cristos).

  
  

• este confundatã adesea cu teologia sistematica

• studiul unui sistem de credințe, așa cum a fost acesta dezvoltat de o anumită denominație sau mișcare teologică

• Concilele bisericesti au cautat sa rezolve problemele teologice (didtingă sdervar de erezie) —> formula declarații doctrinare numite DOGME

• aproape la fel cu teologia sistematica

• e scrisă dintr-o perspectivă crestină

• este parte a teologiei sistematice

• studiul naturii si al existentei lui Dumnezeu

  
  

1. Ca explicarea a crestinismului

   • in urma teo. sistem. crestinii pot benerficia de o intelegere clara a doctrinelor fundamentale ale credintei crestine

   • biblia nu a fost scrisa ca un document doctrinar —> este nevoie de sistematizare pentru a putea intelege doctrina intregii scripturi

2. Ca apologie pentru crestinism

   • ofera crestinilor instrumente pentru a apara rational credinta

3. Ca in mijloc de maturizare a crestinilor

   • Pavel in Efeseni inainte de a-i indemna pe credinciosi sã trãiascã in mod corect, aseaza temelia doctrinară a episto- lei sale

   • cunoasterea corectă a doctrinelor este important pentru maturitatea crestină, si mai mult de atât, ea protejeazã credinciosii de erezie

1. Inspiratia și ineranța Scripturii

2. Aplicarea unor principii corecte de hermeneutică

3. O abordare științifică

4. Obiectivitatea

5. Revelația progresivă

6. Iluminarea

7. Recunoașterea limitărilor umane

• Scriptura - D-zeu sa relevat, si este bine documentat in cele 66 carti

• Natura

1. Marturile de credinta: (Crezul Nicean, Confesiunea de Westminster,..)

   • intelegerea modului in care alti crestini au inteles conceptele teologice de-a lungul secolelor

2. Traditia:

   • ce anumiti indivizi, anumite biserici sau denominatii au învatat de-a lungul istoriei

3. Ratiunea:

   • trebuie totusi sã se supuna supranaturalului

• din cuvântul grecesc si latinesc

• ,,ceea ce este sustinut ca o convingere"

• „ceea ce este sustinut ca o convingere" si mai poate de asemenea denota «o doctrină sau o serie de doctrine teologice si religioase afirmate si procla- mate oficial si cu autoritate de către o bisericã."

• ,,o doctrină extrasã din Scripturã, afirmatã oficial de către Bisericã si care este sustinutã pe baza unei autoritäti divine."

Perspectiva Romano-Catolică

• recunoaste autoritatea Scripturii

• se orientează si după tradiția si deciziile bisericii în formulare dogmei

Perspectiva Protestantă

• Teologica dogmatică are ca autoritate Scriptura, nu Biserica.

• o„ nouă nastere"

• descrie trezirea intelectuală care a avut loc în Europa după perioada Evului Mediu.

• Renasterea a inlocuit conceptia medievalã, religioasã, colectivă despre viatã, cu una modernă, seculară, individualistã.... nI centrul atentiei a fost plasată slava umană, in locul slavei lui Dumnezeu."1 Interesul s-a indreptat tot mai mult dinspre Dumnezeu si cer inspre om. O datã cu aceasta preocupare fatã de om si fată de capacitatile sale, a apõrut si increderea in ratiunea umană mai mult decât in revelatia divină. Omul era acum in centrul uni- versului, nu Dumnezeu.

• a apãrut si scepticismul fată de Biblie

1. John Locke

• introdus subiectivismul, susținând că stința vine din experiență

1. George Berkeley

• nu a fost ateu —> a vrut sã-si foloseascã sistemul de gândire ca o apologie pentru credinta in Dumnezeu

• glorifica puterea ratiunii si a experientei umane, negând validitatea revelatiei si a supranaturalului.

• "lucrurile sunt exact asa cum sunt experimentate"

1. David Hume

• contestat minunile din Biblie —> adevărul obiectiv nu se poate cunoaste

• 
  

• agnosticismul

• scepticismul

• accent asupra raționalismul si metodei stiințifice ca bazele pentru dovedirea adevărului

• a contribuit la respingerea Biblei si a supranaturalului

• Filozofia: “realitate nu se află în domeniul fizic, ci în minte”

• “În spatele oricărei realități se află o minte divină, care îndreaptă lumea înspre bine”

1. Immanuel Kant

• a combinat încrederea in ratiunea umană cu dovedirea lucrurilor prin metoda stintifică

• "orice concepție despre Dumnezeu trebuie să vină din rațiune"

1. George W.F. Hegel

• "doar mintea este reală, restul este expresia minții"