ἄζυμον
zdymon
azimă
αἷμα
ama
sânge
ἀμήν ‒ amin
ἀνάθεμα
anatemă, blestem
ἄνθρωπος
om
ἀράχνη
păianjen
Ἀριθμοί
Numeri
ἀριθμός
număr
ἀρχιερεύς
arhiereu / mare preot
ἀσθένεια
boală, slăbiciune
βάπτισμα ‒ botez
βλασφημία
blasfemie (Cornilescu: hulă)
γαστήρ
pântec, stomac
γέεννα
Gheenă
γενεαλογία
genealogie
Γένεσις
Geneza
γένοιτο
să fie
δέρμα
piele
Δευτερονόμιον
Deuteronomul
δυσεντέριον
dizenterie
Ἑβραῖος
evreu
Ἑβραϊστί
ebraică / aramaică (în funcție de
context)
ἐγκέφαλος
encefal
ἔκστασις
transă, extaz
Ἑλλάς
Grecia
Ἕλλην
grec, elen
Ἑλληνιστί
grecește
Ἔξοδος
Exodul, Ieșirea
Ἰησοῦς
Isus, Iosua
Ἰουδαῖος ‒ iudeu
καρδία
inimă
καταπέτασμα
catapeteasmă, perdea
κεφαλή
cap
κορβᾶν
dar (adus ca jertfă)
λάρυγξ
gâtlej
λέπρα
lepră
λεπρός
lepros
Λευιτικόν
Leviticul
λευκός
alb
νεκρομαντεία
necromanție, practica
invocării morților
νεκρόμαντις
necromant, persoană care
invocă duhul morților
νεφρός
rinichi
ὀστέον
os
ὀφθαλμός
ochi
Παραλειπόμενα
Paralipomene, Cartea
Cronicilor
παραλυτικός
paralitic (Cornilescu:
slăbănog)
πάσχα
Paște
πνεῦμα ‒ duh, aer
πολυλογία
poliloghie
πραιτώριον
pretoriu, reședința oficială a
guvernatorului
προφήτης
profet, proroc
ῥίς
nas
Ῥωμαῖος
roman
Ῥωμαϊστί
latinește
Ῥώμη
Roma
σάββατον
zi de odihnă
στόμα ‒ gură
στόμαχος
stomac
συναγωγή
sinagogă
συνέδριον
sinedriu (Cornilescu: sobor)
σῶμα
trup
ὕδρωψ
hidropizie
ὕπνος ‒ somn
φαρισαῖος
fariseu
φόβος
frică
ψυχή ‒ suflet
ἄγγελος, ου, ὁ
înger, mesager
ἀμήν
amin (particulă de întărire)
ἄνθρωπος, ου, ὁ
om, ființă umană
ἀπόστολος, ου, ὁ
apostol, mesager
Γαλιλαία, ας, ἡ
Galileea
γραφή, ῆς, ἡ
scriere, Scriptură
δόξα, ης, ἡ
slavă, faimă
ἐγώ
eu
ἔσχατος, η, ον
ultim, de pe urmă
ζωή, ῆς, ἡ
viață
θεός, οῦ
Dumnezeu, zeu
καί
(conj.) şi, chiar
καρδία, ας, ἡ
κόσμος, ου, ὁ
lume, omenire
λόγος, ου, ὁ
cuvânt, Cuvânt, afirmație, mesaj
πνεῦμα, ατος, τό
duh, Duh, vânt, suflare, ființă interioară
προφήτης, ου, ὁ
profet
σάββατον, ου, τό ( שַׁבָּת )
sabat, săptămână
φωνή, ῆς, ἡ
sunet, zgomot, voce
Χριστός, οῦ
Unsul, Hristos
Ἀβραάμ, ὁ indecl. ( אַבְרָהָם ‘tatăl unei mulțimi’)
Avraam
Δαυίδ, ὁ indecl. (scris și Δαυείδ sau Δαβίδ; דָּוִד )
David
Παῦλος, ου, ὁ ‒ Pavel
Πέτρος, ου, ὁ ‒ Petru
Πιλᾶτος, ου, ὁ ‒ Pilat
Σίμων, ωνος, ὁ ( שִׁמְעוֹן ) ‒ Simon
ἀγάπη, ης, ἡ ‒ dragoste
ἄλλος
altul (pron.)
αὐτός, ή, ὁ
el
βασιλεία, ας, ἡ ‒ împărăție
δέ
dar (conj.)
ἐν
în (prep.)
ἔργον, ου, τό
faptă
καιρός, οῦ, ὁ
timp, vreme
νῦν
acum (adv.)
ὁ, ἡ, τό (pl. οἱ, αἱ, τά) ‒ articol (m. f. n.)
ὅτι
căci (conj.)
οὐ οὐκ οὐχ
nu (adv. de negație)
ὥρα, ας, ἡ`
ceas, oră
ἁμαρτία, ίας, ἡ
păcat
ἀρχή, ῆς, ἡ
început, conducător, stăpânire
γάρ
căci
εἶπεν
a spus (forma de trecut a verbului λέγω „a zice”).
ἐξουσία, ας, ἡ
autoritate
εὐαγγέλιον, ου, τό
veste bună
κύριος, ου, ὁ
Domn, domn, stăpân
μή
nu (adv. de negație). Greaca are două adverbe de negație: οὐκ și μή
οὐρανός, οῦ, ὁ
cer
οὗτος, αὕτη, τοῦτο
acesta (pronume demonstrativ de apropiere)
σύ
tu (pron. personal)
υἱός, οῦ, ὁ
fiu, descendent
ὥστε
prin urmare
ἀλλά
dar, ci
ἀπό (ἀπ', ἀφ')
(G.) de la
διά
(G.) prin
(Αἰκ.)
din cauza
εἰμί
eu sunt, exist, sunt prezent
ἐκ, ἐξ
(G.) din
ἡμέρα
zi
ἦν
el/ea era
θάλασσα
(ἀ) lac, mare
θάνατος
(ο) moarte
ἵνα
(conj.) ca să
Ἰωάννης
(ο) Ioan
λέγω
spun, zic, vorbesc
μετά
(G.) cu
după
οἰκία
(ἀ) casă, cămin
οἶκος
(ο) casă, cămin
ὄχλος
(ο) mulțime
παρά
(παρ') (G) de la(D)
de-a lungul
παροβολή
(ἡ/ἰ) parabola
πρός
(Αἰκ.) către
ὑπό
(G.) de către
sub
alt, altfel
zilnic, de zi
marin, de mare
mortal
domestic/casa/camin
domestic, al casei
mare, mulțime
străin, de la altcineva (în anumite contexte poate fi folosit și ca adjectiv)
în contextul biblic, poate însemna „exemplu” sau „parabolă”, cu o conotație descriptivă de „similar” sau „comparativ” în utilizare
ἅγιος, ἅγια, ἅγιον
sfânt (adjectiv)
εἰ
dacă (conjuncție)
εἰ μή
dacă nu = decât = exceptând
εἷς, μία, ἕν
unu (numeral / pronume nehotărât)
ἤδη
deja (adverb de timp)
ὄνομα, ατος, τό
nume
οὐδείς, οὐδεμία, οὐδέν
nimeni, nimic (pronume negativ)
πᾶς, πᾶσα, πᾶν
tot, orice (adjectiv)
περί
cu privire la, în jurul (prepoziție)
σάρξ, σαρκός, ἡ
carne, trup, natură umană instinctuală
σύν
cu (prepoziție urmată de cazul Dativ)
σῶμα, ατος, τό
τέκνον, ου, τό
copil
τίς, τί
cine? ce? (pronume interogativ)
τις, τι
cineva, ceva (pronume nehotărât)
Zuletzt geändertvor 3 Monaten