TVT

Biblia ebraiă:

Cronici - legătura cu reconstrucția postexilică

VT:

Maleahi - legătura cu Ioan Botezătorul și venirea lui Mesia

1. Moise a primit oblligația de a scrise cuvintele de pe Sinai

2. Moise a lasat obligația la fiecare șapteani să fie citită Legea întregului popor

3. Regii aveau obligația de a-și scrie ocopie a Legii

4. Ieremia a primit oblligația de a scrise oracole

în el se găseau:

• profețiile mesianice împlinite în Hristos

• originea lumii

• sfinții din vechime

• imnurile & înțelepciunea credincioșilor din vechime

1. Isus este Mesia cel promis

2. al doilea Moise (Ev. Matei).

3. interpretarea tipologică a preoției (Evrei)

• Revelație: în sens larg: descoperirea de Sine a lui Dumnezeu în Sfintele Scripturi.

• Teologie: este încercarea de a formula Revelaţia în teme şi propoziţii.

• Religie: actul omului de a se manifesta în relaţie cu Dumnezeuşi în conformitate cu standardul Său

„de sus”: dacă este inspirată de Revelație și normativă pentru religie.

„de jos”: când izvorăște din religie pentru a explica tradițiile unei confesiuni, este considerată o afirmare a omului despre Dumnezeu.

1. hermeneutica

2. limbile originale

3. exegeza

4. introducerile în VT (paternitate și datare)

māl’āk = „trimis, mesager”

-> În partea narativă din Iov se folosește expresia „fiii lui Dumnezeu

• Gen 1 este antropocentrică, adică îl privește pe om și lumea lui

• îngerii predatează crearea omului

  -> Dacă Dumnezeu este veșnic, slujirea îngerilor pare să fie la fel de veche pe cât este Dumnezeu Însuși, iar originea lor se pierde în negura timpului.

• Porbabil ca oamenii să nu se închine îngeriilor

• Gabri-El & Miha-El

heruvimii:

• susțin tronul lui Dumnezeu (Ez 1)

• protectie/pază gradina Eden

serafimii:

• cântă sfințenia lui Dumnezeu în apropierea sa (Is 6)

• chemarealui Moise și darea Legii pe Sinai

• convingerea lui Agar să se întoarcă

• visul lui Iacov de la Betel ilustrată perfect trimiterea îngeriilor de Dumenzeu pe pământ

Ca să fie o luptă de natură fizică, îngerul trebuie să fi preluat untrup omenesc.

-> Mai degrabă lupta a avut loc în imaginarul din vis, chiar dacă au fost nișteconsecințe trupești pentru Iacov.

nu, doar sanctionează pe ofensatori

• Agar și Balaam: erau niște păgâni, manifestarea lor nu poate fi considerată canonică.

• Ghedeon și Manoah: trăiau într-o vreme de confuzie spirituală, reacția lor nu poate fi considerată canonică.

• Moise: se descalță la porunca îngerului.

• David și prezbiterii: reacționează când li se permite să vadă ceea ce era ascuns până atunci ca sursă a nenorocirii prin care treceau.

• Biblia nu oferă detalii explicite despre o ierarhie riguroasă, ea sugerează o organizare militară:

  • Domnul Oștirilor: Titlu care indică faptul că Dumnezeu conduce o armată angelică imensă.

  • Manifestări: Îngerii apar în viziuni ca fiind organizați în tabere sau escortați de care de foc (cazul lui Ilie și Elisei)

Exista argumente pro și contra că expresia “fiii lui Dumnezeu“ din Geneza 6 se referă la îngeri:

Pro:

• Iov 1 -> „fiilor lui Dumnezeu” sunt îngerii

Contra:

• expresia apare în Ps. 82 unde se referă la împărați care pretindeau a fii de Duemnezeu

•  îngerii nu sunt capabili de relații sexuale

  pentru că ei nu au trup. 

Definiția:

Purtătorii Cuvântului lui Dumnezeu -> revelează pe Dzeu ca mântuitor sau judecător

Termeni:

prefet, vizionar, văzător, omu lui Dzeu

Inspirația principală:

Prin vis

• Leviți (Moise, Samuel)

• Preoți (Ieremia)

• Ciobani (Amos)

 Profetul mijlocește în rugăciune pentru popor și aduce

problemele națiunii înaintea lui Dumnezeu.  -> ex. Samuel mijloceste pt. Saul

• Un rege era considerat legitim dacă provenea din dinastia potrivită + uns de un profet al lui Dumnezeu -> ca să ni fie dat jos de alți urmași

• Ungerea a început cu Saul

• David propune ungerea lui Solomon la încoronarea lui

• dupaia rit. ungerii este aminitită rar -> se poate presupune că aceasta a avut loc

  
  

Un profet era considerat autentic dacă:

1. predicția sa se împlinea (Deut. 18)

2. dacă dădea dovadă de integritate morală, respectând Legea lui Moise

• Presiunea regelui:

  • pericolul de a inventa mesaje pentru Rege ca să își asigure poziția, venitul viața

• Dezamăgire

  • mulți profeți datorită opoziției au ajuns demoralizați, deprimați, retrași pt. o vreme din slujbă:

    • Ilie

  • Atacați public -> ex. Ieremia

• Alte

  • graba de a vorbi fără să consulte pe Dumnezeu (Natan) -> construirea Templului

  • Moise a tratat cu aroganța misiunea de a da apă din stâncă

  • dorința de câștig (Balaam)

Domnul este unul

• trad. corectă Deut. 6:4: “Domnul este Dumnezeul

  nostru, Domnul este unul”

Plăgile din Egipt:

Ele au avut dublu rol:

• pentru egipteni: demonstrând nulitatea zeilor lor

• pentru evrei: educativ, arătând că numai Dumnezeu este autoritate supremă

-> amândoua popoare să recunoască că există numai un Dzeu

-> Dzeu nu se luptă cu zeii Egiptului ci arată că sunt falși

• Elohim: tradus Dumnezeu

• El-Șaddai: Dumnezeul Atotputernic, numele revelat patriarhilor

• Elohe Avraam/etc.: Dumnezeu lui Avraam /etc.

• Tetragrammaton (YHWH): Numele dominant (aprox. 6800 ori), a cărui pronunție a fost tăinuită de masoreți folosind vocalele pentru Adonai.

• Domnul Oștirilor: Subliniază postura de Comandant suprem.

Natura Divină:

Dumnezeu este sfânt (distinct metafizic de oameni), viu și veșnic (El-Olam).

Personalitatea:

Deși este spirit, Scriptura folosește antropomorfisme (trăsături umane) și antropopatisme (emoții) pentru a-L descrie.

Creator și Rege:

Dumnezeu este suveran peste istorie și natură.

Păstor:

Conduce și protejează Israelul cu autoritate.

Tată și Mamă:

Descrie grija providențială și compasiunea profundă față de poporul Său. “a născut pe Israel“ —> disciplinare

Localizată

Prezența lui este vizibilă locativ într-un stâlp de nor și de foc. Cortul Întâlnirii este locația unde poate fi întâlnit etc.

Atentă

El ascultă rugăciunile care I se aduc, fie că sunt la Templu sau altundeva

Activă

intervenția promptă a lui Dumnezeu atunci când este necesară, mediată sau nu prin Chivot 

Narativă

este prezent în povestirea marilor acte ale istoriei lumii (creația, istoria patriarhilor și Israel)

Personală

este prezent în trimișii Săi profeți sau îngeri sau indirect în vedenie / vis.

Intensă

prezența Sa e însoțită de fenomene naturale sau supranturale

de mare intensitate (frutuna, ciuma etc.)

capacitate a lui Dumnezeu de a ajunge în locurile cele mai de jos, deși locuiește în cele mai inaccesibile locuri ale cerului

• Dumnezeu S-a legat prin legământ de poporul Său, dar aceasta nu înseamnă că va tolera la nesfârșit abuzurile acestuia și nerespectarea legământului.

• Dumnezeu este prezentat ca Dzeu al răîbunărilor

• Dumnezeu este prezentat ca Distrugător (întâilor născuți, popoare etc.)

• 
  

Purtarea de grijă asupra creației

Dumnezeu s-a oprit din actul creației, dar se îngrijește de creație -> coodonează toate -> leegiile naturii

Purtarea de grijă asupra omului

• Zilele omului sunt hotărâte

• efortul omului are nevoie de binecuvântarea lui Dzeu ca să fie eficient

• Conducătorii sunt ridicați și coborăți de Dzeu

Purtarea de grijă asupra poporului Său

Este întemeiată pe legământ :

• salvarea lui Israel de foamete prin Iosif

• eliberarea lui Israel din Egipt prin Moise

• eliberarea lui Israel din robia babiloniană

???? p.44-47

Scriptura prezintă politeismul nu ca pe o evoluție, ci ca pe o degradare a omului înstrăinat de Dumnezeu:

• Noe/Enoh: Primii oameni L-au cunoscut pe singurul Dumnezeu

• Iacov și Laban se despart: încheie legământ fiecare în numele Dumnezeului lui

• Israel: după încheieri leg. pe de la Sinai recurg la idolatirie

• Canaan: Dzeu poruncește demolarea altarelor și idolilor -> divinitățiile Canaanului considerate pericol real

• Situația ajunge dezastruoasă în perioada judecătorilor -> Israel a căzut în

  mod repetat în idolatrie 

  • Mica își face un idol din banii furați

  • etc.

• Solomon a permis culte păgâne

• Ieroboam a instituit un cult nou în Nord

• Roboam a căzut și el în idolatrie

• iar regi precum Ahab sau Manase au împins idolatria la apogeu

Amos avertizează că evreii vor ajunge în Asiria, în țara idolilor lor. Avertismentul lui Dumnezeu era căevreii vor ajunge în captivitate în compania idolilor pe care și i-au dorit atât de mult.

Prin ritualul „deschiderea gurii”, obiectul fără viață era „însuflețit”:

• includea jertfe, turnări de băuturi, formule magice

• dura 2 zile

Cum se purtau cu idolul

• Îl îmbrăcau

• Îi dădeau mâncare și băutură

• Aveau grijă de el ca de o persoană sau rege

Dacă un popor își pierdea idolul (era luat de dușmani), ei credeau că:

• și-au pierdut zeul

• sunt un popor abandonat

• zeul lor este „în exil”

De exemplu, un rege babilonian, Nebucadnețar I, s-a lăudat că a adus înapoi idolul zeului Marduk din captivitate — ca și cum l-ar fi readus pe zeu acasă.

Biblia răspunde în mai multe feluri închinătorilor la idoli:

Satira:

Idolii sunt descriși ca fiind inutili, făcuți din același lemn care este folosit și pentru foc; au gură dar nu vorbesc, ochi dar nu văd

Disputa:

Dumnezeu îi provoacă pe idoli să prezică viitorul sau să salveze pe cineva, demonstrând că sunt neputincioși.

Incriminarea:

Idolatria este considerată „desfrâu spiritual”.

Demonizarea:

Cea mai dură sancțiune este prezentarea idolilor ca fiind, în realitate, demoni

Scopul omului

Omul nu este un scop în sine, ci creat pentru a-L slăvi pe Dumnezeu

Antropologie:

ființă compusă din trup și duh care împreună formează un suflet viu -> ce scoate pe om în evidență față animale = duhul

Inima:

= emoții, dorințe dar mai ales voință/rațiune

Chipul lui Dumnezeu/ după Asemănarea Lui:

• se referă la calități morale (inocență, discernământ, voință) și la autoritatea delegată asupra creației.

Responsabilități

Omul are obligații:

• fizice: să lucreze pământul

• spirituale:

  • autoritatea delegată de Dumnezeu asupra pământului

  • recunoașterea autorității supreme a lui Dumnezeu

  • obligația de a I se închina doar lui Dumnezeu

• Familia cunoscutü drept “casă părintească“

• Familia extinsă se organiza în clanuri și triburi

• Patriarhul (cel mai vârstnic) are rolul corordonator:

  • puterea de viață și moarte asupra familiei

  • lider spiritual -> alegea zeul căruia i se închina familia

    • Iov aducea iertfe pt. fii lui

    • Avraam a ascultat de chemarea lui Dzeu

• femeia intra în familia soțului - exepții (ex. Iacov)

• Socrul stabilea prețul, soțul plătea -> Saul 100 prepuțe

• Soțul era stăpânul soției

• Soțul după căsătorie scutit 1 an de armată

• căsătoria cumnatului cu o văduvă fără copii -> rimul copil născut era considerat urmașul fratelui mort

1. Supraviețuirea familiei în situații de criză este responsabilitatea părinților.

2. Părinții sunt responsabili de educația morală și spirituală a copiilor

   • Avraam reușește vs. Lot nu reușește

   • Credința se transmite prin învățare continuă & exemplu personal

     
     

3. Ruda cu drept de răscumpărare:

   • răzbunarea sângelui (cine a omorăt pe fratele lui etc.)

   • răscumpărarea proprietății a rudei care a ajuns în faliment

   • căsătoria leviratului: -> primul copil era a fratelui său

Obligația soțului față de soție

Soțul era obligat să asigure soției: hrană, îmbrăcăminte, dragoste conjugală -> dacă nu reușea soția luată dintre sclavi putea părăsi soțul

Celibatul

Era foarte rar ex. Daniel, Neemia etc.

Căsătoria Poligamă

• prezentată din Geneza (Lameh se laudă la cele 2 soții ale lui)

• era indicator al statutului social -> potențial financiar

• ex. David, Solomon, etc.

Femei din poporul evreu

După toate relele pe care le-a produs încuscrirea cu popoarele străine, căsătoria strict cu evreice devine o normă a societății postexilice

Divorțul:

• putea fi inițiat doar de bărbat -> “ceva rușinos“ = probleme natură sexuală / abilitate de zămislire

• Certificatul de divorț împiedica recăsătoria cu același soț

Gelozie

Suspiciunea de adulter era rezolvată la preot, care oferea femeii învinuite să bea apă sfânțită cu praf de pe podeaua Tabernacolului. Femeia o bea sub jurământ, asumându-și osânda de a rămâne infertilă și cu suferință fizică., în cazul încare era vinovată (Num. 5:11-31)

Primul test al umanității

Interdicția de a consuma din pomul cunoștinței binelui și răului 

Ce a dobândit prin consumarea fructului?

cunoașterea răului prin experiență personală -> Satana a promis o cunoaștere care ar fi rezervată doar lui Dumnezeu

Consecințele

• Femeie:

  • durere la naștere

  • supunerea față de soț

• Bărbat:

  • efort în muncăț

-> moartea a intrat în lume -> limitarea vieții

Responsabilitate Comunitară

• În anumite contexte întregul popor suferea pentru greșeala unor grupuri

  • iscoadele la Cadeș Barnea -> 40 ani în pustie și cei credincioși

• În anumite contexte întregul popor a beneficiat datorită unei persoane

  • Moise mijloceste pt. popor

Responsabilitate Individuală:

• leg. avraamic a fost încheiat cu un individ

• pedepse individuale

  • Maria pedepsită pt. sa ridicat contra moise

  • cele 10 iscoade au murit, etc.

• Habacuc arata salvarea celor credincioși -> teologia rămășiței

Definiție: Abatere, nerespectarea unei legi prestabilite

• hatat = înstrăinare/eșec sau uneori: nelovirea țintei

• awen = purtare rea în

  • domeniu politic

  • domeniu închinării

  • relații legale

  • război

• pesa = revoltă/ răzvrătire celui inferior față de superior

  • în familie

  • în politică (între popoare)

  • în domeniul religios

• sgg = păcatul neintenționat

Moartea o divinitate

popoarele păgâne aveau zei ai morții, care erau în Locuința Morților

• Egipt: Osiris

• Greci: Hades

  
  

Moarte preferată:

de cei care au avut parte de necazuri/suferință

Cuvintele spuse în pragul morții: erau considerate de maximă

importanță pentru că aveau valoare testamentară 

Ritual la înmormântare:

În Egipt ->îmbălsămare, dura 40 zile, urmate de alte 30-70 zile de ritualuri, rugăciuni și bocete, tratament acordat trupului lui Iacov și al lui Iosif

Locul de îngropare:

peșteri sau pământ -> proprietatea familiei

Atingerea trupurilor ființelor moarte:

aducea necurăție -> izolare 7 zile + rituallul purificării

• acord încheiat între două părți

• în prezența martorilor

• cu obligații (angajamente) de ambele părți

• beneficii și sancțiuni

• care se formalizează printr-un document scris și/sau un semn. 

Legăminte încheiate între oameni

• conțineau: agrearea termenilor, jurământul și imprecația -> Iacov cu Laban/ Iosua cu ghibeoniții

Legăminte încheiate între Dumnezeu și oameni

• Dumnezeu este cel care le inițiază -> Avraam / David

• Legământul este veșnic pentru că Dumnezeu este veșnic. Doar omul are nevoie să-l înnoiască de la un an la altul și de la o generație la alta.

1. întregul popor intra în legământ, nu o minoritate privilegiată;

2. legea era privită ca un întreg organic

3. legământul era perpetuu (permanent), fără ca vreun individ să-l poată invalida

4. legământul era mediat printr-un profet, despărțind astfel religia de stat

5. legământul interzicea în mod categoric idolatria

6. se introducea ziua de odihnă obligatorie pentru toți membri societății 

Alegerea lui Israel a început cu Avraam, care nu a avut merite speciale față de contemporanii săi. Acest tipar a continuat prin preferarea celui de-al doilea născut în locul întâiului născut:

• Iacov în locul lui Esau

• Iosif în locul lui Ruben

• etc.

Motivul Canaanului:

Canaanul a fost dat poporului nu ca răsplată pentru bunătatea lor, ci ca o sancțiune aplicată vechilor locuitori

Scopul Alegerii (Teleologia): I

Israel a fost ales pentru:

• a fi un popor sfânt, cu un mod de viață distinct (alimentație, morală sexuală) -> prin Legea Mozaică

• a servi ca intermediar (preot) între neamuri și Dumnezeu

1. Circumcizia condiția de a participa la toate săbătoriile -> gen. neascultătoare din pustiu a fost circumcisă la intrare zn Canaan

2. Respectarea Legii Mozaice

3. În perioada postexilică: limba ebraică

Copilul (întâiul născut)

hrănit de Tata (Dzeu) în pustie

Armata

Condusă de Domnul Oștirilor - organizare militară pe seminții & tabere

Vasul de lut

Aflat sub autoritatea absolută a Olarului -> Ieremia: Olarul face ce vrea cu lutul

Soția

Care are responsabilitatea loialității.

Turma

Îngrijită de Păstor

Pom roditor/vie

Îngrijit de Domnul dar care trebuie să aducă roadă

• Deoarece „puterea corupe”, liderii trebuie să învețe calea smereniei, iar regele trebuia să stea sub autoritatea Legii

  
  

Înainte de regi, poporul a avut:

• prezbiteri (bătrâni)

• judecători (pentru consultanță juridică).

• Cazurile de femei lider (ex: Debora) au fost excepționale

Regii:

• obligația de a-și copia personal Legea de la preoți

• Exemple pozitive: David, Iosafat și Iosia

Preoții:

• Erau protectorii Legii

• slujirea: se ocupau de sacrificii, muzică, binecuvântare, modelul de sfințire și învățătură

[Fact]: Scriptura vorbește despre existența unor preoți în poporul Israel încă

înainte de alegerea preoției aaronic. Aceștia aveau interdicția să urce pe muntele Sinai în timpul revelației

Profeții:

• Acționau ca vizionari, mediatori, teologi și critici ai politicienilor., etc.

• Un profet autentic trebuia să îndeplinească trei criterii:

  • împlinirea predicțiilor

  • fidelitatea față de monoteism

  • integritatea morală.

    
    

Nazireii:

Persoane a căror slujire specială era reglementată prin lege

Cuvântul ebraic pentru duh este: rûah,

• înseamnă „suflare” sau „vânt”.

• conotația sa de bază este puterea - de multe ori distructivă

Duhul este văzut ca o forță intermitentă care vine asupra unui om pentru a-i da putere să împlinească planurile lui Dumnezeu>

• Iosif: Faraon înțelege că înțelepciunea lui Iosif vin în urma înzestrări cu Duhul lui Dzeu

• Bețaleel: abilitatea de a crea obiecete frumoase

• Moise: primește măsură specială de Duh pentru a împlinii planurile lui Dzeu

Samson:

• “Duhul a venit peste el”

Samuel spune lui Saul:

• “Duhul Domnului va veni peste tine”

Elisei:

• cere măsură dublă din duhul lui Ilie

David:

• sugerează o posedare permanentă a Duhului -> experiența aceasta era rară, nu generală.

• Lucrarea Duhului devine mult mai personală

• Duhul ajunge să fie identificat drept Dumnezeu

• Duhul lucrează in mod personal în individ

• UNIVERSAL: În viziunea profetică, Duhul nu este doar pentru Israel, ci se revarsă peste toate națiunile,

  
  

• Moise este considerat arhetipul profetului

  • a vb „față în față”cu Dzeuz

  • și servind ca mijlocitor între Dzeu și oameni

Baza lor:

Chemarea poporului la rededicarea față de legământului de la Sinai

Primii profeți

• numiți “nevim”, văzători, oameni ai lui Dumnezeu

• manifestau experiențe extatice în grup

• umblau și trăiau în grupuri împreună

• Caracteristici:

  • faceau un fel de dans sacru

  • vestau cuvântul Domnului

  • făcea minuni

  • îmbrăcau și se îmbrăcau neobișnuit

Mulți profeți au devenit funcționari la curte -> îndeplineau ritualuri religiose, dar numai era o aplicație la viață - doar forme și ritualuri

• Nu aducea o doctrină nouă -> vb. contra religiozitatea falsă a oamenilor.

  • oameni credea că activitatea religioasă și istituțiile aducea binevoința lui Dumnezeu (Templul)

  • vb contra:

    • sincretismul, nedreptatea socială, religia exterioară, apostazie etc.

tbd